Skip to content
FYC

Despre statistică.

Statistica este un domeniu ştiinţific prin intermediul căruia se studiază fenomene folosind un set de caracteristici a căror trăsătură principală este variabilitatea. Studiul include culegerea, gruparea, analiza şi interpretarea datelor, precum şi stabilirea unor predicţii privind evoluţia acestora.

Produsul final în statistică îl găsim sub formă de raport al studiului de cercetare statistică, în diferite forme:

  • rapoarte financiare;
  • rapoarte de evaluare și trenduri;
  • rapoarte operaționale kpi’s;
  • rapoarte de performanță;
  • rapoarte demografice specifice;
  • rapoarte de marketing sau lifestyle;
  • rapoarte privind „marketshare”.

Statistica "știinta colectării, prezentării, analizei si interpretării datelor"

Statistica este un numitor comun” al tuturor știinţelor, un limbaj comun al acestora, este, deopotrivă, un set de instrumente ce poate fi aplicat în toate domeniile cercetării, dar șarta” de mânuire corectă a acestor instrumente. În viaţa de zi cu zi, statistica ne oferă o paletă largă de tehnici cu aplicabilitate în cele mai variate câmpuri de interes, care ne ajută să rezolvăm problemele practice și ne învaţă să raţionăm corect. Pentru unii, statistica înseamnă numărul de goluri, de lovituri libere sau de cornere dintr-un meci de fotbal, pentru alţii înseamnă nivelul produsului intern brut, numărul șomerilor, rata de ocupare a forţei de muncă, indicele preţurilor sau rata inflaţiei, alături de alte asemenea date regăsite într-o publicaţie de specialitate, așa cum pentru alţii statistica poate însemna o ramură a știinţei, o știinţă de sine stătătoare sau o disciplină de învăţământ. Instrumentarul” acestei știinţe se poate aplica, practic, în toate celelalte știinţe, fie că este vorba de psihologie, de medicină, fizică, chimie, meteorologie sau de istorie.

Așadar, statistica reprezintă știinţa colectării datelor, a prezentării lor într-o formă sistematică, a analizării acestora și a interpretării informaţiilor numerice obţinute.

Rolul ei nu este, așadar, acela de a emite decizii, ci de a orienta decidentul pe o bază fundamentată asupra deciziei optime pe care o va adopta.

ecesitatea cuantificării, a exprimării numerice a fenomenelor și proceselor se manifestă în toate domeniile vieţii economico-sociale și acest lucru îl face si statistica, dar nu numai atât. Ea permite caracterizarea, prin doar câteva niveluri numerice, a unor largi grupuri de date, fără a fi necesar să investigăm fiecare caz în parte. Acest lucru asigură o economie de resurse materiale, financiare, umane și temporale. Mai mult, în urma investigării și prelucrării setului de date, există posibilitatea efectuării unor inferenţe statistice.

Domeniul statisticii poate fi subdivizat în două arii: statistica descriptivă și statistica inferenţială. De obicei, statistica descriptivă este sensul mai cunoscut, mai uzual al colectării, organizării, sintetizării, prezentării și descrierii datelor numerice si nenumerice, într-o formă convenabilă, în timp ce termenul de inferenţă” se referă la tehnicile de interpretare a rezultatelor obţinute prin metodele statisticii descriptive, utilizate apoi la luarea deciziilor. Deseori, decidenţii sunt nevoiţi să adopte decizii pe baza datelor care nu provin de la toate unităţile colectivităţii investigate, ci de la o parte a acestora și, cu ajutorul statisticii inferenţiale, ei pot formula concluzii valabile, în anumiţi termeni probabilistici, pentru întreaga colectivitate.

Etimologia cuvântului statistică” este de origine latină, de la termenul status”, ce desemnează o stare, o situaţie, un fapt. Astăzi, statistica reprezintă un ansamblu de principii și metode cu ajutorul cărora putem obţine informaţii utile despre un set de date. 

Domeniul statisticii poate fi subdivizat în două arii: statistica descriptivă și statistica inferenţială. De obicei, statistica descriptivă este sensul mai cunoscut, uzual, al colectării, organizării, sintetizării, prezentării și descrierii datelor numerice și nenumerice, într-o formă convenabilă, în timp ce termenul de inferenţă” se referă la tehnicile de interpretare a rezultatelor obţinute prin metodele statisticii descriptive, utilizate apoi la luarea deciziilor.

Statistica studiază fenomenele și procesele care prezintă următoarele particularităţi: 

  • se întâlnesc la un număr mare de unităţi; 
  • variază ca nivel de la o unitate la alta; 
  • sunt definite, circumscrise în timp, în spaţiu și ca structură organizatorică (adică sunt entităţi distincte circumscrise în timp, spaţiu și organizatoric); 
  • Aceste fenomene se numesc fenomene de masă si constituie obiectul de studiu al statisticii. Pentru a putea cunoaște aceste fenomene, nu este de ajuns să studiem câteva unităţi purtătoare de aceste fenomene, ci este necesar să avem viziunea ansamblului, a întregului, să studiem un număr suficient de mare de cazuri pentru ca ele să fie sub incidenţa legii numerelor mari. Fenomenele studiate de statistică (fenomene stochastice sau statistice) sunt fenomene nedeterministe, influenţate, de regulă, de un număr mare de factori cu acţiune sistematică sau aleatoare, esenţială sau neesenţială, cu acţiune în același sens sau în sensuri diferite. Acest tip de fenomene sunt guvernate de legi statistice, care se manifestă ca tendinţă și care pot fi cunoscute, identificate și studiate doar prin cercetarea ansamblului unităţilor la care se produc. 
  • În antiteză cu fenomenele stochastice, există fenomene deterministe, univoc determinate, care apar sub influenţa unui număr restrâns de cauze și care se manifestă cu aceeași valoare/același nivel, dacă și cauzele care le-au generat sunt aceleaș Spre deosebire de fenomenele de masă, fenomenele deterministe pot fi cunoscute, identificate și cercetate pe cale experimentală. Totodată, valabilitatea lor poate fi probată la nivelul fiecărui caz individual în parte (așa se întâmplă, de regulă, cu fenomenele din știinţele naturii – fizică, chimie etc.). 

Urmărind etapele oricărui proces de cunoaștere, pentru rezolvarea problemelor care fac obiectul său de studiu, statistica, la fel ca orice știinţă, și-a elaborat procedee și metode speciale de cercetare, cum sunt cele ale observării de masă, ale centralizării și grupării, procedee și modele de analiză și de interpretare statistică.

Concepte de bază utilizate în statistică

Pentru a efectua o cercetare statistică asupra unui fenomen și pentru a comunica și altora rezultatele și concluziile studiului sau pentru a înţelege concluziile la care au ajuns alţi specialiști în cercetările lor, trebuie să avem cu toţii un limbaj statistic comun. Vocabularul de bază al statisticii cuprinde următorii termeni:

  1. Populaţia statistică (colectivitatea statistică) –reprezintă totalitatea elementelor de același fel, cu trăsături observabile comune, studiate atunci când vrem să iniţiem un demers statistic.
  2. Unitatea statistică– este elementul, entitatea de sine stătătoare a unei populaţii statistice, care posedă o serie de trăsături caracteristice ce-i conferă apartenenţa la populaţia studiată.
  3. Variabila statistică(caracteristică statistică)  reprezintă o însușire, o proprietate măsurabilă a unei unităţi statistice, întâlnită la toate unităţile care aparţin aceleiași colectivităţi și care prezintă variabilitate (variază ca nivel) de la o unitate statistică la alta.

Variabilele statistice sunt de numeroase tipuri, putând fi clasificate după următoarele criterii:

  1. după dimensiunea în care sunt definite, de timp,de spaţiu, atributive; 
  2. după natura variabilelor și modul lor de exprimare, avem:variabile cantitative sau numerice, vârsta, variabile calitative sau nenumerice;
  3. după tipul variaţiei, variabilele numerice pot fi:cu variaţie continuă, cu variaţie discontinuă;
  4. după numărul de variante pe care-l poate avea o variabilă,întâlnim: variabile alternative, binare sau dihotomice, de tipul variabilelor logice, variabile nealternative, sunt cele care pot avea cel puţin trei variante de răspuns;
  5. după modul de obţinere, pot exista:variabile primare, variabile derivate;
  6. după relaţia de cauzalitate, putem avea:variabile independente, variabile dependente. 
    • Varianta statistică nivelul sau valoarea unei variabile, indiferent de natura/tipul acestei variabile, întâlnită la o anumită unitate, se numește variantă.
    • Frecvenţa unei variante– este numărul de apariţii al acelei variante, la toate unităţile unei colectivităţi.
    • Date statistice

Suntem pregățiti pentru o statistică de succes!

FYC

Contactează-ne!

Comunicarea este foarte importantă în orice domeniu, fapt știut și recunoscut unanim. Nu ezita sa ne scrii sau apelează-ne!​
About us

Consultantul tău în business pentru un
succes durabil!

Sc For Your Team srl

Cluj Napoca 400364
Mircea Eliade 18
România

Contactează-ne

Email: contact@fyc.ro
Mobil: +40 771 446 870
Web: www.fyc.ro